A doua ediție a Summitului Regional al Asociației Române de Relații Publice (ARRP), desfășurat pe 18 noiembrie 2024, a reunit experți de top din Europa și regiune. Găzduit de Viorica Roșca, președinta ARRP, și moderat de Gabriel Pâslaru, fost președinte ARRP și membru al Juriului de Onoare, evenimentul a explorat modul în care profesia de relații publice evoluează în fața dezinformării, inteligenței artificiale și provocărilor etice. Desfășurat într-un moment în care geopolitica și progresele tehnologice remodelează peisajul comunicațional, summitul a oferit o platformă pentru dialog semnificativ și colaborare.
Principalele idei din prezentările speakerilor:
Patrick Penninckx, ex – șef al departamentului pentru societatea informațională din cadrul Consiliului Europei, pe tema Provocări geopolitice, inteligență artificială și dezinformare: „Inteligența Artificală Generativă nu doar creează deepfake-uri și conținut manipulator, ci facilitează și campanii de dezinformare microdirecționate.” Analiza sa asupra alegerilor recente din Europa și Statele Unite, precum și asupra conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, a ilustrat modul în care dezinformarea polarizează societățile, subliniind necesitatea urgentă a unei colaborări între guverne, companii tehnologice și societatea civilă pentru contracararea acestor provocări.
Dorina Nastase, coordinator, strategic communication task force, Comisia Europeană, pe tema Menținerea integrității informațiilor și a unui dialog public sănătos a evidențiat progresele legislative ale Uniunii Europene (Actul privind Serviciile Digitale și viitorul Act privind Inteligența Artificială) ca instrumente de reglementare, pledând totuși pentru strategii proactive de comunicare, inițiative de alfabetizare media și parteneriate mai puternice între instituțiile publice și societatea civilă. ”Avem nevoie de o abordare centrată pe cetățeni, care să le ofere acestora puterea de a evalua critic informațiile pe care le consumă”.
Alina Dolea, cercetător și profesor asociat la Universitatea Bournemouth, Marea Britanie, pe tema Abordări de jos în sus și de sus în jos: noduri-cheie în ecosistemul de comunicare a mutat accentul pe dinamicile culturale care fac societatea românească deosebit de vulnerabilă în fața dezinformării. Ea a evidențiat lipsa endemică de încredere în instituțiile românești, un fenomen care se extinde și asupra diasporei românești. ”Ecosistemele de comunicare fragmentate și declanșatorii emoționali – precum frica și anxietatea – alimentează răspândirea știrilor false. Este necesar să fie revitalizat rolul de purtător de cuvânt în instituțiile românești, care este esențial pentru reconstruirea încrederii și îmbunătățirea comunicării publice”.
Ioana Avădani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), pe tema Provocările cu care se confruntă jurnalismul independent a descris transformarea profundă a peisajului mediatic, în care accentul s-a mutat de pe furnizarea de informații pe captarea emoțiilor. ”Acest fenomen a erodat încrederea în jurnalismul tradițional, iar provocările majore cu care se confruntă jurnaliștii independenți, sunt finanțarea limitată și pierderea profesioniștilor cu experiență”. Ioana Avădani a subliniat responsabilitatea colectivă a societății de a sprijini un jurnalism care servește interesul public.
Christina Forsgård, findator Netprofile, președinte al grupului de etică din ICCO, pe tema Puterea încrederii – de ce contează etica în relațiile publice a descris industria PR-ului ca având o influență imensă, comparând impactul său potențial cu o sabie cu două tăișuri. ”Deși PR-ul poate fi o forță pozitivă, acesta are, de asemenea, puterea de a perpetua narațiuni dăunătoare dacă nu este practicat responsabil”. Christina Forsgård a subliniat importanța eticii în utilizarea instrumentelor de AI și a îndemnat profesioniștii din PR să reziste tentației de a recurge la titluri senzationale sau la câștiguri pe termen scurt, prezentând profesia ca pe un custode al încrederii. ”În lipsa unui angajament față de conduita etică, ne vom confrunta cu erodarea încrederii societale, ceea ce este un fenomen mult mai grav”.
Andras Sztaniszlav, ICCO Chief Executive, președinte HuPRA, pe tema Rolul civic și datoria industriei de PR în combaterea știrilor false a împărtășit perspective din parteneriatul ICCO-UNDP pentru campania „Weather Kids,” care a utilizat strategii inovatoare de comunicare pentru a crește gradul de conștientizare privind schimbările climatice. András Sztaniszlav a evidențiat valoarea unică pe care profesioniștii din PR o aduc acestor campanii, nu doar prin diseminarea în media, ci și prin oferirea de consultanță strategică și asigurarea faptului că mesajele respectă principiile eticii în comunicare. De asemenea, el a subliniat importanța colaborării între sectoare pentru a amplifica impactul acestor inițiative.
Massimo Moriconi, CEO, Omnicom PR Group Italy, vicepreședinte ICCO, pe tema Angajamentul pentru educația media și informarea corectă a pledat pentru responsabilitatea industriei de PR în contracararea dezinformării. Bazându-se pe vasta sa experiență, el a evidențiat modul în care dezinformarea operează la un nivel sistemic, exploatând vulnerabilitățile societății, și a accentuat faptul că profesioniștii din PR trebuie să fie în prima linie, promovând o comunicare responsabilă și apărând valorile democratice.
